(Sursa: Ştefan)
Ca de obicei, citind şi recitind critica sau recenziile pozitive, comentariile făcute la adresa lui Ştefan, pe o anume pagină am găsit un comentariu. Aparent banal. Al unui anume domn.
Nu e interesant cum se numeşte ci ceea ce a afirmat: "omul canta numai melodiile altora in interpretare proprie".
Probabil lipsa de cultură...nu are importanţă de care...muzicală în acest caz, teribilismul sau lipsa de obiectivitate sunt singurele care te pot face să afirmi aşa ceva legat de un artist care cântă!
Din punctul meu de vedere, prin afirmaţia respectivă, nu a făcut altceva decât să jignească întreaga industrie muzicală şi artiştii săi. De ce? Este foarte simplu.
Toate celebrităţile muzicale, ale tuturor timpurilor au cântat coverurile altora. Şi ştiţi? Nu s-a plâns nimeni de asta...Din contră. Cei care au iubit muzica şi o iubesc nu au decât de câştigat. Să auzi o melodie interpretată de atâtea voci celebre şi deosebite nu poate fi decât un privilegiu.
Ştefan, nu face altceva decât să ducă această impresionantă ştachetă mai departe. El este încă o voce exepţională pe partitura celor mai bune voci ale tuturor timpurilor!
Şi, pentru a-mi susţine afirmaţiile am să dau ca exemplu o piesă dragă mie..."April in Paris".
Melodia a fost compusă în 1932, pentru un muzical Broadway "Walk A Little Faster", de către Vernon Duke, versurile aparţinându-i lui E. Y. Harburg.
Primul care a interpretat această piesă a fost Freddie Martin, un saxofonist de excepţie care putea face magie din orice piesă. Asta, a fost să fie şi a lui. Pentru prima dată.
Piesa, a fost apoi interpretată de-a lungul timpului de către artişti incontestabili, imortalizaţi în inima mea aproape fiecare având steaua lui pe Broadway-ul meu muzical...
Aceştia sunt: Louis Armstrong, Count Basie, Bill Evans, Charlie Parker, Coleman Hawkins, Frank Sinatra, Mary Kaye Trio, Billie Holiday, Thelonious Monk, Ella Fitzgerald, Benny Goodman, Dinah Shore, Glenn Miller, Doris Day, Alex Chilton, Tommy Dorsey, Blossom Dearie, Wynton Marsalis, Sal Viviano, Dawn Upshaw.
Şi, chiar dacă ei nu au făcut decât să preia o piesă deja existentă, sub o altă formă spus...nu au făcut decât să cânte un cover, fiecare i-a dat unicitate, strălucire, farmec, magie. Fiecare artist şi-a scuturat prin timbrul şi interpretarea lor vocală puţin praf magic asupra sa, în fiecare din notele sale,...făcând-o nemuritoare prin fiecare dintre ei!
Asta a făcut Ştefan prin "My Way", de exemplu... A luat această piesă deosebită din repertoriul marilor artişti, a trecut-o prin prisma inimii, trăirilor şi emoţiilor sale şi ne-a dăruit nouă o piesă unică prin tot ceea ce este el..., iar noi îl vom recunoaşte mereu în ea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu