(Sursa foto: internet)
inima mea nu cunoaşte războaie
de aceea, în orice lupte a fost prinsă, a pierdut
mereu o găseam sângerând în tranşee părăsite demult
de cei care le-au săpat la început pentru apărare,
apoi pentru bătălii în care nimic nu era de cucerit
decât de acceptat
- ucidem iubirea fără remuşcări, apoi o plângem ca pe un mort -
inima mea nu cunoaşte asedii
decât iubirea, iar pe acest câmp de sentimente
mă pierd în tine ca într-un lan de culoare şi frumos
nici prea mare, nici prea mic - numai bun mie
te iau peste umeri ca pe singurul şal ce-mi încălzeşte
viaţa cu viaţa ta!
- dar ea, iubirea ne rămâne totuşi, primul şi ultimul răspuns -
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu