În lipsa ta, am agăţat luna lângă fereastră...

 (Sursa foto: internet)

Şi, te-am tot aşteptat. În lipsa ta, am agăţat luna lângă fereastră...la colţ de privire. Am lăsat fereastra deschisă să intre şoapta unei inimi pe care o aştept ca pe o gură de aer curat. Iubesc să aud vântul în frunzele copacilor. Parcă foşnesc mereu emoţii şi vise. Cântece cărunte şi frumoase. Chemări. Ascultându-le, nu mai simt că sunt singură. În lumea mea se deschid alte lumi ce vor să se povestească. Nu ştiu unde eşti, dar ştiu că te gândeşti la mine. Închid ochii, trag luna mai aproape şi pe tine lângă inima mea. Simt. Inima mea a învăţat se pare limba inimii tale şi îşi vorbesc adesea. Când ele îşi vorbesc, simt o tresărire. Ca şi cum, toată marea ar fi închisă acolo, iar valurile ar vrea să se întoarcă la ţărmul tău. Zâmbeşti. Nu ai mai făcut-o demult. Se vede după ridurile de sub sufletul tău, dar ştii ceva? Fericirea şi exuberanţa sunt ca mersul pe bicicletă. Ni le amintim la prima atingere. Mâna ta, cuprinde mâna mea. În ochii mei, coboară ochii tăi. Nu ştiam că ochii pot străluci astfel. Luna tremură încet, iar eu îmi aşez fruntea pe pieptul tău, lângă umăr şi respir. Ciudat cum regăsesc tot aerul meu acolo. Şi bucuria. Emoţiile se aşează cuminţi peste inima mea şi tac. Buzele tale se aşează peste fruntea mea şi se potriveşte perfect acolo, peste gândurile mele ţie. În surdină, puţin răguşit, se aude un gramofon. Şi el se joacă prin timp şi cu timpul. Şi noi. Paşii noştri încep singuri dansul. Răsuflarea cred că a început înaintea lor. Nu ştiu încotro se îndreaptă, dar inimile ştiu să păstreze tactul. Mâna ta trece uşor peste obrazul meu, peste păr, se aşează sub spate, iar eu mă las uşor. Fără teamă. Nu am nici o teamă să mă las sufletului tău. Deschid ochii. Nu mai eşti acolo...Eşti mult mai aproape. În fiecare gând, bătaie de inimă şi clipă... Şi te aştept ascultând vântul, şoaptele, pe Natalie...şi luna. Uneori, îmi spune despre tine şi largul mării tale. Poate, pentru o clipă, cândva, vei veni. Şi ne vom fi. Aşa cum uneori îmi închipui în visele mele că s-ar putea. În lipsa ta, voi agăţa mereu luna lângă fereastra inimii mele şi voi privi în larg...

(Publicată la 06.07.2012, 01:11)