11 martie 2013

Lumea mea...

(Sursa foto: internet)


Lumea mea e o lume magică! Magică în adevăratul sens al cuvântului! E plină de magia iubirii, a seninului, a culorii, zâmbetului şi liniştii!

Este o lume despre care nu pot scrie folosind cuvintele în starea lor pură. De câte ori vreau să scriu despre ea, bat de trei ori din aripile inimii şi zbor sus, sus, până pe umerii curcubeului,adâncesc peniţa în culorile sale vii, iar apoi, călătorind pe norii nopţilor urc până la stele şi culeg licăririle lor ca la urmă, să mă pierd în lumea zânelor de unde adun praf magic şi de abia după aceea, încropind o cerneală cu iz de suflet pot aşterne pe hârtia gândurilor...lumea mea.

În lumea mea, din biblioteci fără sfârşit, îmi coboară în braţe poveşti adormite în fiecare seară şi se revarsă peste privirile mele, în timp ce eu le desluşesc literele, miresmele şi lumile lor desprinse din lumile altor lumi mereu noi, mereu frumoase, mereu necunoscute care mă bucură.

În lumea mea, din vise, se deschid ferestre curate care dau către iarbă mereu reavănă, ciripituri fără seamăn, ape limpezi şi cer albastru peste care plutesc bărci pufoase de nori către apele ploilor necurse încă.

În lumea mea trăiesc îngeri...îngeri cu ochi mari, negri, plini de sclipiri minunate şi vesele. Sclipirile acelea care te pot aduce mereu acasă de oriunde ai fi. Sclipirile acelea care te întâmpină în prag şi transformă totul în căldură, în iubire, într-un cămin fără de sfârşit...către infinit şi mai departe!

Lumea mea se numeşte...familie! Nicăieri nu e mai bine decât în inima propriei tale familii! Doar acolo cresc rândunici de emoţii, de împlinire şi fericire din sufletele noastre, făcându-şi cuib la streaşina vieţii!

Niciun comentariu: