Naţionalismul este o stare! Cu el te naşti aşa
cum te naşti român sau orice altă naţie. România devine automat o mamă,
iar oamenii îşi iubesc mamele. Simt să le fie aproape, să le apere, să
le ştie bine. E un sentiment. Face parte din noi! Eu
una, sunt naţionalistă! Îmi iubesc ţara şi oamenii şi, chiar dacă nu am
să trăiesc mereu aici, de oriunde voi fi am să simt româneşte şi am să
simt să fac ceva pentru ţara mea şi oamenii ei. Pentru familia mea!
Românii, cu bune, rele sunt familia mea!
Extremismul însă, nu este o
stare! Extremismul este o boală! O cangrenă de care politicienii s-au
folosit mereu de-a lungul timpului!
Românii şi ungurii au convieţuit
frumos foarte mulţi ani. Beau împreună. Râd împreună. Coc pită
împreună. Merg la sapă împreună. La coasă. Uneori joacă la nunţile
copiilor lor împreună şi plâng la înmormântări tot împreună! Ei, acolo,
în lumea lor normală se înţeleg şi convieţuiesc frumos. Alţii însă nu
vor asta! De aceea, se bagă zâzanie!
Urăsc generalizările şi urăsc
extremisumul! În numele acestora s-au distrus destine, oameni,
societăţi, vieţi şi s-au pornit războaie!
Felicitări pentru articolul de suflet, Radu Herjeu! - Cu bentiţă sau fără
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu