Asta este el...un dresor de fluturi, emoţii şi cuvinte !

(Sursa foto: internet)

Poate vă întrebaţi...de ce Paul? De ce l-am ales pe Paul pentru a scrie o carte. Nu eu l-am ales. Întâmplarea ne-a ales pe amândoi pentru asta. Însă, trebuie să ştiţi că şi cei care scriu au preferaţii lor. Au apele lor de linişte şi cuvinte în care le place să se arunce, să stea şi de unde ştiu că vor ieşi senini. Şi cei care scriu simt nevoia unui loc intim în care să intre cu înfiorarea cu care intri într-o Biserică şi unde să îşi lase ei însuşi toate, uitând până să şi respire. Şi cei care scriu au nevoie de cuvintele şi sufletul altora să poată să se golească de ei înşişi până la pielea sufletului pentru ca apoi să poată scrie. Noi, ne dăm hrană unii altora şi puterea de a găsi rădăcinile frumoase ale gândurilor. Aşa cum i-am spus şi lui, noi doi suntem două izvoare pornite din acelaşi loc,care la un moment şi-au despărţit apele pentru a se întâlni mai târziu. În această fericită afluenţă ne-am amestecat şi am revărsat din noi ploi de emoţii în care vă regăsiţi voi. Probabil, într-o zi, apele noastre se vor separa din nou. Dar până atunci, vom curge ca nici o apă, aşa cum ştim noi mai frumos. De ce Paul? Deoarece, pentru mine, Paul nu scrie...El îşi coboară toate gândurile în suflet, le îmbăiază în cerneala lui şi apoi le lasă să zboare.

Asta este el...un dresor de fluturi, emoţii şi cuvinte ! Lumea ar trebui să îl citească mai des. Vindecă.